- feb. 4, 2011
Deşi tratamentul există şi este foarte accesibil, pacienţii cu colesterol seric crescut nu sunt diagnosticaţi şi trataţi
Într-un studiu publicat în numărul din februarie al Buletinului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii*, se arată că majoritatea largă a persoanelor cu niveluri serice ridicate ale colesterolului nu beneficiază de tratamentul necesar pentru reducerea riscului cardiovascular. Deşi costurile medicaţiei hipolipemiante sunt scăzute, iar accesibilitatea este cvasiuniversală (cel puţin în ţările în care au fost colectate datele pe care s-a bazat studiul citat: Anglia, Germania, Iordania, Japonia, Mexic, Scoţia, SUA şi Thailanda), cei care ar putea obţine beneficii importante prin tratament nu sunt conştienţi că au nevoie de el. În concluzii, autorii susţin că datele prezentate vin în sprijinul consensului general că povara globală a bolilor cardiovasculare necesită acţiuni imediate. Anunţul recent, de formare a unei Alianţe Globale pentru Bolile Cronice, este încurajator şi sugerează că afecţiunile cronice, în care cele cardiovasculare ocupă primul loc, încep să fie percepute ca o ameninţare la adresa sănătăţii, în acelaşi mod în care erau privite bolile infecţioase până acum.
Reprezentanţii a peste 40 de guverne din Regiunea Europeană OMS s-au întâlnit în Norvegia pentru a întări eforturile de prevenţie şi control al epidemiei de boli netransmisibile (NCD). Consultarea de la Oslo, desfăşurată la 25–26 noiembrie a.c., precede întâlnirea la nivel înalt a Naţiunilor Unite cu privire la NDC, ce va avea loc în septembrie 2011. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Rezultatele cu totul şi cu totul deosebite ale imunizărilor active au acreditat convingerea după care vaccinările rămân cel mai convenabil instrument de prevenţie, ori de câte ori se respectă condiţiile privitoare la siguranţa, imunogenitatea vaccinurilor şi la întocmirea judicioasă a programelor de vaccinare.
Introducerea unui nou vaccin presupune evaluarea costurilor, identificarea grupelor de risc, logistica şi strategia necesare; nelipsită din orice program, supravegherea – monitorizarea performanţelor vizează acoperirea vaccinală până la 100%, identificarea indivizilor susceptibili omişi de la vaccinare, ca şi semnalarea focarelor epidemice. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Motivaţia formulării acestor gânduri mi-a venit ca urmare a unei atitudini cel puţin ciudate pentru mine ca medic. Mai exact, este vorba despre uşurinţa cu care se decide internarea unui bolnav
cu patologie infecţioasă într-o secţie de Terapie intensivă generală a unui spital. Ca medic rezident, în urmă cu ani buni, am auzit o butadă lansată de actualul profesor dr. Emil Cardan, un nume de rezonanţă în domeniul ATI din România. Domnia sa a afirmat la un moment dat că în Secţia de Terapie intensivă
se internează toţi bolnavii care nu convin altor departamente. Aici se include şi Secţia de Boli infecţioase. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Trei dintre cele mai interesante articole din nr. 1/2009 al REVISTEI ROMĂNE DE REUMATOLOGIE apar sub semnătura prof. dr. Horaţiu D. Boloşiu: Editorialul O schimbare de paradigmă în boala artrozică, referatul general Dactilita: o manifestare insolită de interes reumatologic şi sinteza, inserată la rubrica „La graniţele
reumatologiei“, Bolile lui John Fitzgerald Kennedy. (...)
Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-Ro) a lansat la începutul lunii iulie o petiţie adresată Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. (...)